In seara aceasta am facut Meditatia Nekhbet-Mama-Mut / Alchimistul / Pastratoarea Intelepciunii/Bunica.
Bunica mi-a transmis sa merg inainte fara frica, sa fiu curajos precum Vulturul.
Cheia care imi deschide ADN-ul celular: ANKH-ul, crucea egipteana.
Cum sa o folosesc? Am desenat-o in palme. Dupa ce am incheiat acest ritual, am constatat ca a disparut Magul. In locul lui a ramas Anubis. Este deasupra Flacarii. Nu il vad nici din profil dar nici cu fata direct spre mine... Am inteles. Cand m-am identificat complet cu el s-a intors spre "mine" si m-a privit in ochi. Am fuzionat. Eu sint el, desi mi se pare ciudata dedublarea aceasta. Ne uitam unul in ochii celuilalt si totusi sintem unul, sintem acelasi.
La un moment dat am incetat sa mai scriu, am pus caietul si pixul deoparte si am lipit palmele in dreptul inimii. Am simtit un flux de energie si impulsul de a ma ridica in picioare (sedeam pe scaun).
Apoi, parca o voce mi-a zis sa fac un pas, apoi inca unul. Am simtit cum in jurul meu s-a format un vartej puternic de energie. Am ramas neclintit, cu ochii pironiti in clanta usii si palmele unite sub forma de rugaciune, la piept. A fost o perioada in care l-am perceput in acelasi timp pe Anubis si pe Thoth. Thoth spunea ceva, imi transmitea ceva dar nu pot spune ce, pentru ca n-am inteles.
Am avut si un moment de tresarire cand, undeva spre stanga, am vazut aparand un punct luminos mergand liniar si apoi disparand; cam asa:
Stand in acea pozitie, am vazut apoi cum spatiul din Inima in care ma aflam ca Anubis in Flacara se mareste treptat si inglobeaza tot corpul fizic, iar Anubis ajunge la aceeasi dimensiune cu corpul meu si se contopesc amandoua. Am devenit ANUBIS! Sint ANUBIS!
Cand am mai facut ulterior respiratia Suflul Inimii, nu am mai gasit camaruta aceea cu flacara in inima, ci totul s-a marit si mutat in exterior. Ma duc spre Inima, cobor in ea, dar de fapt Inima a crescut atat de mare ca mi-a inglobat tot corpul fizic. Ma aflu in Inima cu totul. Uneor am perceput un torus in jurul corpului; Flacara din Inima era un torus. Am perceput foarte clar si usor corpul MerKaBa.
Sint inca putin confuz, pentru ca ma obisnuisem cu "camaruta" aceea mica.
Acum sint Anubis in Inima! Am primit un nou inteles al titlului "Living in the Hearth" ("Traind in Inima") al lui Drunvalo.
Mi-am amintit cateva randuri din "Trezirea lui Osiris", Cartea Egipteana a Mortilor (pg. 4 din "Misterele Samanice ale Egiptului"): "Fie ca Inima mea sa creasca" ... "Fie ca Inima lui sa fie atat de mare incat sa cuprinda Inimile celorlalti".
(Si daca sint Anubis, ce trebuie sa fac ca Anubis?...)
Cand am mai facut ulterior respiratia Suflul Inimii, nu am mai gasit camaruta aceea cu flacara in inima, ci totul s-a marit si mutat in exterior. Ma duc spre Inima, cobor in ea, dar de fapt Inima a crescut atat de mare ca mi-a inglobat tot corpul fizic. Ma aflu in Inima cu totul. Uneor am perceput un torus in jurul corpului; Flacara din Inima era un torus. Am perceput foarte clar si usor corpul MerKaBa.
Sint inca putin confuz, pentru ca ma obisnuisem cu "camaruta" aceea mica.
Acum sint Anubis in Inima! Am primit un nou inteles al titlului "Living in the Hearth" ("Traind in Inima") al lui Drunvalo.
Mi-am amintit cateva randuri din "Trezirea lui Osiris", Cartea Egipteana a Mortilor (pg. 4 din "Misterele Samanice ale Egiptului"): "Fie ca Inima mea sa creasca" ... "Fie ca Inima lui sa fie atat de mare incat sa cuprinda Inimile celorlalti".
(Si daca sint Anubis, ce trebuie sa fac ca Anubis?...)
Corect.Singura mirare este ca se mai ocupa cineva de aceste lucruri sensibile.Cunoasterea fara limite,asta trebuie sa fie deviza.Toate felicitarile si consideratia unui vechi saman.Respeect!
RăspundețiȘtergere