Astazi am facut prima meditatie din seria "Misterele Samanice ale Egiptului", carte scrisa de Nicki Scully si Linda Star Wolf. Se numeste Meditatia de Deschidere.
Imi place meditatia incepatoare, "Suflul Inimii". Simt legatura cu Mama Pamant, simt intrepatrunderea cu ea. Flacara din inima este minunata. Am constatat ca este mai bine sa sa cobor din cap in inima, ca sa pot experimenta mai bine totul.
Am facut calatoria intins pe podea, cu castile la urechi. Cand a aparut Anubis, am resimtit ca un soc, aparitia a fost brusca. Pe Nephtys nu o cunosteam. Am decis sa am incredere in ea. Mi-a placut zborul de porumbel, desi imaginile pe care le vedeam erau intunecate.
Am simtit momentul cand ma aflam in Marea Piramida. Totul era negru, intuneric bezna si percepeam cum eram inchis in sarcofag si parcam eram una cu Marea Piramida.
Joi, 10 februarie 2011
In aceasta seara am repetat aceasta meditatie/calatorie. A fost mai profunda decat prima data si ceva mai clara. Totusi, caderea in gol de pe stanca nu am perceput-o prea "real".
Am ramas cu o senzatie de profunzime, de pace. Inca ceva: in a 2-a jumatate a zilei am simtit in mod prelungit acea senzatie de "deschidere a capului", a sinusurilor, de parca prana imi intra direct in creier, de sus. De obicei, atunci cand aceasta senzatie mai venea, era pentru scurt timp.
Joi, 10 februarie 2011
In aceasta seara am repetat aceasta meditatie/calatorie. A fost mai profunda decat prima data si ceva mai clara. Totusi, caderea in gol de pe stanca nu am perceput-o prea "real".
Am ramas cu o senzatie de profunzime, de pace. Inca ceva: in a 2-a jumatate a zilei am simtit in mod prelungit acea senzatie de "deschidere a capului", a sinusurilor, de parca prana imi intra direct in creier, de sus. De obicei, atunci cand aceasta senzatie mai venea, era pentru scurt timp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu