Misterele Samanice ale Egiptului - Initierea cu Ma'at

Sambata, 12 martie 2011, intreaga zi am avut o stare de exaltare interioara stiind ca, seara, voi face meditatia prin care voi primi Noua Inima, "Initierea cu Ma'at".

A venit seara si am facut meditatia, am primit Noua Inima. O percep ca pe ceva mare si rotund, dintr-un material pufos si foarte usoara. Simt ca s-a petrecut o schimbare importanta. Nu mai am acea senzatie de gol in mijlocul pieptului. Mai simt ca gandurile nu mai au impact asupra Noii Inimi, asa cum aveau asupra celei vechi. Noua Inima ramane permanent linistita, usoara si "pufoasa", indiferent de gandurile din minte care produc "valuri". Pot sa vad mai usor vechile tipare de gandire si de reactie inconstienta si, de cele mai multe ori, incep sa rad atunci cand le descopar. Mi-am dat seama ca majoritatea tiparelor erau indreptate impotriva mea insumi, in sensul ca ma aduceau in punctul de a ma auto -invinovati, -blama, -pedepsi.

Initierea cu Thoth.

Seara trecuta am facut "Initierea cu Thoth", adica fuziunea dintre minte si inima (Thoth si Anubis). Se mai poate spune si coborarea mintii in inima. De acum pot sa gandesc cu Inima. Simt ca trebuie sa mai reiau aceasta meditatie (spre deosebire de meditatia de primire a Noii Inimi, unde nu am mai simtit nevoia sa o reiau). Thoth a intrat in Inima mea, insa deocamdata nu il percep prea bine. In schimb, simt o puternica legatura cu Isis, ca si cand ar fi una si aceeasi cu Maica. Simt iubirea de mama, simt caldura, simt bunatatea, simt ocrotirea. De fapt, dupa efectuarea initierii de primire a Noii Inimi cu Ma'at, Isis m-a numit fiul ei.

Doamne-ajuta!

Cu MerKaBa deasupra Japoniei

Astazi a fost zi de facut curatenie in casa. Vremea e superba, de ieri s-a incalzit, iar azi se pare ca maxima a fost de 16 grade Celsius. Multumesc, Doamne, pentru vremea aceasta!

Am avut o pauza dupa ce am dat cu mop-ul si asteptand-o pe Gabriela sa ma cheme la masa.

M-am asezat pe fotoliul "Nicoletei" din sufragerie si am inceput sa respir in "Suflul Inimii". La un moment dat, am simtit energia cum imi iese din palme si le-am deschis. Mi-am adus aminte si de faptul ca trebuie sa-mi hranesc Ka-ul. Am orientat energia spre Japonia (acolo tocmai fusese un cutremur de 8,9 grade Richter cu 1-2 zile in urma).

Am lasat energia sa curga si in timp ce faceam asta mi-am amintit ca fusese si o explozie la o centrala atomica. Atunci mi-am zis ca ar fi bine sa transmit, asa cum am citit la Drunvalo ("Living in the Heart - Traind in Inima"), frecventa ploii iminente.

M-am focalizat pe imaginea norilor, fulgerelor si a ploii in asteptare si am trimis aceasta intentie prin MerKaBa spre Japonia. Apoi mi-am zis ca ar fi bine sa ma deplasez in MerKaBa deasupra Japoniei, si asa am facut. Am perceput frecventa si sunetul ce trebuia transmis, insa nu as putea sa il reproduc; continea ceva "metalic" in el. Am inceput sa transmit prin MerKaBa acel sunet, tot mai intens, si am vazut cum se limpezeste cerul deasupra Japoniei, in jurul MerKaBa. M-am gandit ca ar fi bine sa fim mai multi cu MerKaBa si, primul pe care l-am "chemat" a fost Drunvalo. Apoi au mai aparut si altii. Am vazut cum cerul se limpezea in jurul fiecarui MerKaBa si cum se extindea.

Toata Japonia a fost acoperita cu acest camp de energie.

Apoi am inceput sa extindem acest camp, cu intentia de a cuprinde tot Pamantul. Noi si noi MerKaBa ni se adaugau, pe masura ce ne extindeam. Am perceput la un moment dat si interventia unor nave spre constructia acestui camp. Am trimis si un semnal catre Nicoleta.

Dupa un timp, tot Pamantul a fost cuprins in acest camp, iar intensitatea si frecventa cresteau tot mai mult, simteam asta in corpul meu. Era un fel de zumzait ritmic, tot mai puternic. Aveam si mici miscari necontrolate ale corpului, ca si cand o mare cantitate de energie trecea prin mine.

Ceea ce am perceput apoi a fost asta:

Reteaua cu ochiuri pentagonale din jurul Pamantului a inceput sa vibreze puternic si am perceput fizic o cristalizare, un cristal cu fete pentagonale care cuprindea Pamantul. Energia se cristaliza in acel cristal. Culoarea nu era alba, ci nuante de albastru. Cam pe la acest punct, Gabriela m-a chemat la masa. I-am raspuns "Da!", fiind conectat in continuare la ceea ce faceam. Am simtit ca sincronizarea era perfecta, "treaba" mea aproape ca se terminase. Am mai stat putin si imaginile au inceput sa se destrame usor-usor.

In inima mea simteam ca lucrarea a fost incheiata cu bine, si ca a fost o mare lucrare. Si am mai simtit ca eu am fost initiatorul; si am plans...

Inca ceva. Totul s-a petrecut in intervalul 15:55-16:10.

Misterele Samanice ale Egiptului - Calatoria spre Sekhmet

Aseara am facut meditatia "Calatoria spre Sekhmet". Mi s-a parut ca nu m-am conectat pre bine la starea necesara acestei meditatii. Am simtit vibratia lui Ptah din prima camera, mirosul de flori din camera goala si cand am fost in camera lui Sekhmet am simtit cum planteaza seminte noi in inima mea, ca niste luminite. De asemenea, am simtit din nou golul din piept, ca si cand inima mea nu se afla acolo. Mi-am amintit cum mi-a scos-o Anubis, si cum a fost pe masa lui Knuhm.

Dupa ce am terminat, m-am gandit sa "hranesc" cu foc de la lumanare toate semintele, inclusiv cele de la Munay Ki. Am inceput de la abdomen, dar am simtit ca nu e bine. Am continuat la inima si am simtit ca acolo trebuia. Am perceput cum focul este absorbit in inima, in seminte. Am continuat apoi la cap si apoi la abdomen. Aceasta a fost ordinea buna: inima, cap, abdomen.

Azi-dimineata am facut meditatia Munay Ki. Cand am facut conectarea cu arhetipul sarpelui, am simtit o bucurie pe care n-am mai simtit-o pana acum. Am permis acestei bucurii sa se manifeste si apoi am inteles mesajul acestei bucurii: sarpele imi transmitea bucuria de a fi impreuna cu vulturul si, intr-adevar, ii percepeam pe amandoi in zona inimii. Am multumit si am trecut la conectarea cu arhetipul jaguarului. 

Deja mintea mea se cam agitase si am stat mai intai putin ca sa o linistesc. Apoi, am reusit sa percep jaguarul. Era si el diferit de cum il stiam. Adica inainte era asa: aparent linistit, insa permanent la panda si gata sa sara la atac sau la aparare. Acum l-am perceput perfect calm, linistit, sigur pe el si fara teama sau frica. Totodata, fiinta lui degaja intelepciune. Isi stie forta, e constient de ea, dar in acelasi timp stie ca nu mai este nevoie sa o foloseasca.

Am trecut mai departe, la arhetipul pasarii colibri. Mintea se intreba ce va fi si acolo. Dupa ce m-am linistit, am perceput de asemenea o mare bucurie emanata din acea zona. Pasarea colibri era foarte energizata si am perceput culorile galben si portocaliu. Am lasat acea bucurie sa se manifeste si sa imi patrunda tot corpul.

A urmat apoi conectarea cu arhetipul vulturului. Dupa ce mi-am linistit mintea, am perceput vulturul zburand si nu era singur, ci impreuna cu sarpele. Era o simbioza intre ei amandoi. Senzatia pe care am perceput-o a fost aceea de pace si de bucurie.

Imi dau seama ca bucuria poate avea mai multe nuante, tonuri, manifestari. De exemplu:

• la conectarea cu arhetipul sarpelui -> o bucurie copilareasca, a unui copil care a primit sau reusit ceva ce-si dorea demult;
• la conectarea cu arhetipul pasarii colibri -> o bucurie multicolora si inmiresmata, bucuria zborului liber;
• la conectarea cu arhetipul vulturului -> o bucurie profunda, linistita, plina de pace si constienta.